Speranţa vine atunci când ne amintim tot ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi.
Este scris în Biblie: Romani 5:1-2. Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har, în care suntem; şi ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu.
Când eşti descurajat, pune-ţi speranţa în Hristos.
Este scris în Biblie: Psalm 42:11. Pentru ce te mâhneşti, suflete şi gemi înlăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.
Speranţa motivează alte virtuţi valoroase.
Este scris în Biblie: Coloseni 1: 4-5. Şi am auzit despre credinţa voastră în Hristos Isus şi despre dragostea, pe care o aveţi faţă de toţi sfinţii, din pricina nădejdii care vă aşteaptă în ceruri şi despre care aţi auzit mai înainte în cuvântul adevărului Evangheliei.
Speranţa creşte când ne amintim făgăduinţa învierii.
Este scris în Biblie: 1Tesaloniceni 4:13.Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde.
Rugaţi-vă din inimă pentru a găsi speranţa.
Este scris în Biblie: Efeseni 1:18. Şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi.